luni, 23 aprilie 2012

Terapii spirituale – Chakra 5

Cea de-a cincea chakră, Vishuddha, este situată între Tiroidă şi Hipotalamus şi determină câmpul de emisie de circa 3.6m. Legată fiind de sistemul endocrin şi de sistemul nervos, chakra coordonează auzul, esofagul, gâtul, maxilarele, sistemul limfatic, şi controlează tensiunea arterială.
Comunicarea, înţelepciunea, vorbirea, expresivitatea, planificarea, organizarea, atenţia, vindecarea – acestea sunt responsabilităţile acestei chakre, prin care se manifestă: bucuria, resentimentele, frustrarea, senzaţia de bine, capacitatea de comunicare, claraudiţia.
Câmpul de emisie asigură aptitudinile pentru educaţie, actorie, telepatie. Orice nu esterostit la timp, se acumulează aici, producând boli ca: laringita, amigdalita, hipertiroidia. Este chakra cea mai expusă stresului.
Apariţia disfuncţionalităţilor este exteriorizată prin: timiditate, trac, bâlbâială, depresie. Închiderea chakrei nu mai permite descărcarea emoţiilor, iar prin acumularea acestora se ajunge la apariţia exprimărilor organice. Simultan, se produce introvertirea, fapt care creşte predispoziţia persoanelor afectate la boli cardiovasculare şi impotenţă.
Succint se poate spune că chakra guvernează din punct de vedere: fizic – probleme precum exprimarea şi comunicarea; emoţional – independenţa; mental – fluenţa gândurilor; spiritual – siguranţa.
Corzile pe această chakră sunt de tipul „Trebuie să taci”, „Trebuie să vorbeşti doar ce/cât vreau eu”, care, în funcţie de puterea lor pot produce blocaje de comunicare şi dureri în gât. La fel de bine, această coardă poate transmite ideea de„Trebuie să stai doar la locul tău/în banca ta”, blocând expresivitatea şi manifestările persoanei atacate, „ţintei”.
Atacul este totuşi unul rapid perceptibil prin efecte asupra aspectului sau a simţurilor: simtome de „urechi înfundate” până la dispariţii temporare ale auzului, senzaţia destrâns de gât”, usturime pe laringe, farnige sau trahee, falsa sinuzită, dureri la articulaţiile maxilarelor, umflarea ploapelor, apariţia guşii sau reliefarea pregnantă a acesteia, dificultăţi în articulareşi apariţia lapsusului (multiplu), umflarea limbii, dureri în ceafă (partea dreaptă cu un rol – de obicei pe latura manifestărilor instinctuale, sentimentale, partea stângă cu un alt rol – latura profesională are mult de suferit) ş.a!
Prin închiderea sau blocarea acestei chakre efectele ce apar sunt:
-scăderea puterii de comunicare, incoerenţe, greutate în a vorbi, scăderea atenţiei conversaţionale: toate aceste efecte au în ele o singură dorinţă, ce nu poate fi pusă pe seama cuiva care se gândeşte bine şi frumos, la adresa cuiva: dorinţa de a închide gura, a suprima posibilitatea de a se spune ceva, altceva, decât se vrea, decât „trebuie”. Această formă de atac a existat dintotdeauna dar, în vremurile actuale, s-a perfecţionat. Foarte întâlnite au fost cazurile în „războaiele” juridice pentru moşteniri şi revendicări, dar şi în politică. În primul caz „ţinte” au fost „cealaltă parte”, martorii, avocaţii, uneori chiar şi judecătorul (şi a fost uşor şi judecătorul să fie atacat deşi, dacă ar fi existat un complet de judecată, format din trei judecători, atacul nu avea şanse mari de succes). În politică s-a folosit pentru ca cei care candidau, sau pe parcurs, cei aleşi, să nu poată transmite către alegători ceea ce aveau de transmis. Aici „atacaţi”, prin deschiderea chakrei au fost şi cei pentru care s-a lucrat, aceştia devenind foarte vocali, chiar şi atunci când nu aveau nimic de spus.:
Capacităţile de comunicare şi manifestare au fost atacate nu doar în aceste cazuri, în aproape toate cazurile în care oratoria sau vocea au fost necesare activităţii, s-au găsit destui care să „facă altfel să fie”. Cei care au făcut asta, sau cei care au cerut pentru altcineva să se facă asta, au avut motive diverse, dar la bază a rămas invidia pe plan real şi ego-ul pe plan spiritual.:
Dacă tot a avut succes în planul social, era evident că obişnuinta de a dori închiderea gurii a revenit în planul grupurilor mai mici: la locul de muncă dar, mai ales al familiei. Atacul PSI a fost, este şi va fi (deşi sper ca nivelul de conştintă să ducă la dispariţia sa) apanajul celor slabi, celor ce, prevalându-se de cel mai mic avantaj, existent sau crera, faţă de „ţintă”, să o facă să nu i se împotrivească (cazul în care şoţul/soţia doreşte să preia controlul total, să „joace” toţi aşa cum li se cântă, fără replici). Sau, dacă o faptă a fost făcută şi descoperită, să nu mai fie „amintită”, ca şi cum ar fi fost uitată şi iertată (cazurile în care soacra îşi ajută fiul/fiica pentru ca un adulter să nu declanşeze un scandal...). Un alt caz este cel al controlului pe care părinţii (şi iertat să fiu, dar în majoritate, cele care fac asta sunt mamele), având de-a face cu copii mai încăpăţânaţi a merge pe drumul lor, altul decât cel gândit ca bun, îi pun „cu botul pe labe”. Cazul se extinde şi ca „ajutor” după un eşec, căci se consideră că experienţa trebuie să-şi spună cuvântul, chiar dacă aceasta este impusă.:
Pentru toate acestea, înainte de a se implementa anumite programe, se loveşte ceea ce este mai uşor de lovit: chakra. Blocând forma de manifestare verbală, nimeni din cei care ar putea spune ceva împotriva spuselor atacatorului nu va mai spune, fiind vizaţi cei din apropiere, urmărindu-se prin aceasta şi scăderea credibilităţii oricui ar avea ceva de spus împotriva sa. Prin aceasta atacatorul îşi formează şi o aură de om bun, om care ajută, făcând şi fapte care să exemplifice acestă aură (dar în general de genul „chiar dacă nu are prea mult dă de acolo de unde are”). E şi această imagine un mod de a recunoaşte atacatorii ce se ascund, fiind, în general, foarte generoase cu victimele.:
Primele semne ale acetui tip de atac sunt acute (sufocare, înţepături, strâns de gât) dacă atacul este în timpul activităţii „ţintei” sau prin umflarea pleoapelor, dacă atacul survine în timpul somnului. Atacul în somn este mai eficient (greu e să se folosească pozitivul pentru o acţiune negativă, dar altceva nu se poate găsi), căci până la momentul trezirii energia trimisă de atacator are timp să se „cimenteze” pentru efecte pe termen lung. Dacă nu este înlăturat atacul, efectele pe termen lung va avea semne invariabile: tiroida se va îmbolnăvi (manifestată prin guşă ori prin nervozitate) trăgând după ea toate celelalte glande şi organe cu care este în legătură; al doilea efect este cel de îngrăşare sau, mai rar, de slăbire, fără motive date de regimul alimentar. Ceea ce simte „ţinta” sau se simte în apropierea ei, de către cei pot identifica, durerea în ceafă, este semnul unui atac ce deja se învecheşte (mai mult de 3 zile de la momentul atacului).
Prin scăderea puterii de a comunica se urmăreşte depersonalizarea „ţintei”, care nu mai poate fi percepută ca utilă, oricâte lucruri bune ar avea de spus. Dacă reuşeşte să depăşească bariera de a nu vorbi, vorbirea nu va avea coerenţa necesară pentru ca ceea ce comunică să fie şi înţeles. Cea mai bună incoerenţă se obţine prin „negăsirea” unui cuvânt, ori prin bâlbâire ori prin acele nelipsite „îîîî” ori „ăăă”. După un timp de la atac se ajunge la blocarea oricărei spuse a „ţintei”, pentru că ceea ce intră prin această chakră, care este o chakră mai mult emisivă, după ce o blochează, merge înspre celelalte chakre, pe care le afectează.
Auzul este afectat de această chakră, pentru că auzul, din punct de vedere energetic, intră în acelaşi domeniu spectral cu al vorbitului. Chiar şi anatomic, legătura urechii cu gâtul e ştiut. O simplă „inflamare” a canalului de legătură dintre ureche şi laringe duce la înfundarea urechii ce nu mai percepe frecvenţele înalte... (oare cine are spectrul vocal pe frecvenţe înalte?...). De obicei atacul asupra chakei 5 duce la această afecţiune (mastoidită) care în timp poate evolua.
-scăderea expresivităţii, expresivitate falsă, informaţie telepatică falsă, imposibilitatea de a simţi starea de bine: Oricine vede că ceea ce comunică nu este luat în considerare, încearcă să fie cât mai expresiv, chiar exagerat de expresiv, în tentativa de a atrage atenţia asupra sa. Chiar încearcă să transfere expresivităţii mesajul pe care doreşte să îl transmită. Este ştiut de oricine, şi este normal că şi atacatorul se foloseşte de aceasta tendinţă firească, Iar dacă nu ştie el, cu siguranţă că acea conştinţă colectivă la care face apel pentru a fi ajutat în lucrarea sa – demonul, în limbaj mistic – ştie şi conduce atacul şi spre această direcţie. Şi astfel, chiar dacă „ţinta” este animată de cele mai bune dorinţe, gesturile şi modul de a fi evidenţiate nu se încadrează în ceea ce este normal. „Ţinta” atrage atenţia, dar această atenţie nu se direcţionează spre ceea ce este real. Vinovăţia, îşi spune ea, aparţine celorlalţi, care nu percep adevărul. De fapt realitatea este astfel: expresivitatea reală scade şi atunci se intră, pe acest plan, într-un fel de disperare, neconştientizat de „ţintă”, care are legătura dintre conştient şi inconştient blocată... Cum nimeni nu-şi controlează fiecare pas, fiecare mişcare – căci ar obosi foarte repede, s-ar epuiza, neputând desfăşura nici o activitate – educaţia nu poate înlocui ceea ce este involuntar, instinctual. Astfel că „ţinta” face „pe dracu-n patru” ca să se facă înţeleasă, acceptată, ajutată. O vorbă care ar trebui bine înţeleasă!
Cea de-a 5-a chakră are manifestări nu doar pe plan real, manifestările pe alt plan sunt şi ele o parte din ceea ce reprezintă omul, ca prezenţă. Se ştie, nu mai poate nimeni contesta, că oamenii emit telepatic. Emit tot ceea ce ajunge să devină gând. Se poate astfel să se asculte gândul unui om, printr-un receptor potrivit care să le decodeze şi exprime, care, momentan este tot un om. Dar, şi fără a fi specializat, orice alt om recepţionează ceea ce se transmite, decodifică şi foloseşte inconştient aceste informaţii. Celebra lege a atracţiei, în relaţiie „faţă în faţă”, prin telepatie îşi găseşte şi explicaţia[1]. În acest fel ceea ce nu se trasmite prin verbalizare, nu se transmite nici telepatic. Altfel spus, şi această cale este erodată de aceleaşi probleme.
Transmisia telepatică este valabilă şi pentru atunci când sursa şi receptorul sunt la distanţă. Iar ceea ce transmite telepatic este tot la fel de fals. Un caz aparte este cel în care intervine un câmp perturbator. Ca şi la un bruiaj al undelor radio, câmpul perturbator face să ajungă la receptor o cu totul altă informaţie decât cea trimisă de sursă[2]. În acest caz e bine să se vadă dacă este vorba de un atac pe chakra 5 sau altundeva, ori este vorba de un câmp energetic de „protecţie” (dacă aşa ceva s-ar putea numi protecţie!)
Datorită acestei comunicări, pe plan real sau pe plan subtil, emiţând fals, „ţinta” va avea un feed-back în opoziţie cu ceea ce este real. Iar ceea ce primeşte nu îi dă o stare de bine, don contră. Se va simţi frustrată, dezavantajată, nu va putea trăi o bucurie reală, totul în jur va fi negru, nu va exista motivaţie şi faţă de toate faptele nu va dezvolta decât resentimente: “nici o faptă bună nu rămâne nepedesită”, acesta va fi înţelesul vieţii sale. Iar introvertirea este pasul următor, când şirul unor asemenea întâmplări devine prea lung, prea mare. Iar prin introvertire cercul vicios se închide, amplificând totul.
-lipsa acumulării pe plan spiritual (înţelepciunea), scăderea capacităţii de planificare şi organizare, scăderea capacităţii şi posibilităţilor de vindecare: când problema faptelor bune se pune la fel ca şi a faptelor rele, de unde să se mai tragă o concluzie pertinentă, de unde să se mai extagă acumularea spirituală? Şi dacă această acumulare lipseşte, de unde să mai existe inspiraţie creativă? Acesta este un alt rezultat, pe măsura dorinţei atacatorului ca „ţinta” să fie marginalizată de societate, în aşa fel încât să „joace pe sârmă”.
În conjuncţie cu toate aceste nereale interacţionări, lipsa încrederii în sine, duce la o scădere a capacităţii de planificare şi organizare a vieţii, chiar mai mult, propunerile proprii sunt uitate sau contrazise. Organizarea zi de zi are în timp şi ea de suferit, dar cea mai mare scădere se simte la tot ceea ce are timpul ca variabilă. Dacă „ţinta” iese din sfera de acţiune a celui care ţine neapărat să o ţină „în frâu”, atunci va avea idei care sunt de-a dreptul novatoare. Însă, de îndată ce reintră sub „incidenţa” trimiţăturilor, se pierd toate ideile, acestea sunt văzute ca fiind ceva de domeniul trecutului, oricât de bune sau necesare ar fi tocmai... „ţintei”.
Ceea ce poate devine şi mai grav este faptul că această chakră are prin sistemul energetic dar şi prin sistemul endocrin, legătură cu tot organismul. Blocarea ei, prin ceea ce se întâmplă cu glanda endocrină ce se află în strânsă legătură cu ea, face ca vindecarea oricărei boli să devină greoaie sau chiar imposibilă. Asta pentru că şi pe plan energetic se întrerupe fluxul dintre chakrele superioare şi cele inferioare, având de suferit în primul rând cea de-a 3-a chakră, cea care vitalizează întregul organism. Totodată se blochează şi fluxul energetic al energiei Kundalini, ultima resursă a omului pentru autovindecare şi autodeblocare.
Această chakră, prima din cele trei care lucrează cu energii de tip informativ (aici de tip „sonor”), la fel ca toate celelalte două, trebuie tratată cu multă atenţie, pentru că poate schimba radical persoana „ţintă” în orice fel de relaţionare. Popular spus, pe aceste trei chakre se acţionează pentru înnebunirea persoanei. În oricare dintre afecţiunile psihice se poate constata o disfuncţie a acestora. Omul care nu are cu cine vorbi, mai devreme sau mai târziu, încep să aibă anumite probleme. La fel se întâmplă şi cu cel care nu vorbeşte, fiindu-i blocată sau oprită această dorinţă, oricum ar face-o: direct, la telefon, în scris...
Terapia chakrei este absolut necesară şi urgentă. Nu se poate da o reţetă unică! Însa se poate începe printr-o terapie ReiKi: Sei He Ki, Chi Ka So, Dai Ko Mio, Cho Ku Rei. Dar contracarea atacului trebuie continuată cu o terapie spirituală mult mai puternică.
Subiectul nu este încheiat. Se va completa. Aşa că... mai reveniţi pe aici!

(c) 2012-2013, Daniel-Dumitru Darie
Reproducerea textelor se poate face prin citarea sursei, însoţită de link-ul corespunzător.


[1] Întâlnit frecvent, violul nu este chiar o vinovăţie eminamente masculină. Această spusă nu se vrea o incriminare a femeii. În plan subtil nimeni nu contestă că o parte din ele sunt probleme karmice. Dar şi momentul în care acestea se întâmplă au explicaţie, la fel ca celelalte : Necesitatea şi dorinţa sexuală este transmisă de către femeie. Prin câmpuri se propagă înspre toţi bărbaţii. Aici intervine tipologia energiei dominante a femeii:
-dacă e vorba de o energie pozitivă, intră totul în linia destinului. Există şi căsnicii pentru totdeauna, care au început şi aşa. Dar de obicei nu se întîmplă violul ci întâlnirea „de mult ştiută”;.
-dacă e vorba de un echilibru dintre energia pozitivă şi energia negativă, violul se opreşte la nivel de tentativă, iar dacă e să continue, continuă ca o normalitate prin acceptul ei;
-dacă energia negativă este cea care sălăsluieşte în femeie, ori o înconjoară (femeile atacate au aura vizibil încărcată de aşa ceva), va atrage exact ceea ce face bine energiei negative, adică ceva de acelaşi gen, violatorul. Şi doar protecţia divină poate fi cea care îl opreşte a se întâmpla.
Atunci când „ţinta” a avut parte şi de aşa ceva, e uşor de văzut atacul sau structura noesică a „ţintei”, dar şi protecţia divină de care beneficiază, graţiile divine!
[2] Această perturbare am avut parte să ştiu despre ea. Vorbeam la telefon, aveam toate elementele să verific localizarea persoanei cu care vorbeam, însă „informaţia ce-mi parvenea” era total diferită ca localizare şi fapte. Faptul că s-a întâmplat de 2 sau 3 ori mi-a dat de înţeles. Şi trebuia înţeles, altfel eu mă găseam pus în postura de acuzator pe nedrept! M-a ajutat şi pe mine cine trebuia să mă ajute!

Un comentariu:

asistyou333@gmail.com spunea...

multumesc peeentru explicatiilee atat de complexe. scuzee ma numeesc dana. ce simt acum nupot sa exprim in cu vite dar se pare ca adevarul te dezleaga este real.mii de multumiri